Sebi Șufariu
Ploaia care a fost. Ploaia care va veni
Ploile care s-au abătut asupra municipiului Bacău în urmă cu aproximativ o lună, au transformat mare parte din oraș într-un lac prin care, anevoie, și-au făcut loc automobile și pietoni. Una dintre zonele cele mai afectate a fost cea din nordul orașului, începând din cartierul FIALD până în intersecția cu străzile 22 Decembrie și Ștefan cel Mare. Au izbucnit, cum era de așteptat, acuzații din stânga, din dreapta, nevricale, blesteme, invocare de sfinți și apocalipsă. Pe firul lucrurilor, după pașii necesari documentării, s-au așezat însă trei factori principali: CRAB, Primăria Bacău și…locuitorii! Evident, poate fi invocată și pronia cerească, dar după cum se știe, până la Dumnezeu te mănâncă sfinții! Iar lucrurile, așa cum veți vedea, sunt extrem de lumești. La capitolul ”ploaia care va veni”, deși sună oarecum romantic, suntem la capătul unui lanț al slăbiciunilor unde câteva verigi slabe ar putea duce la continuarea nedorită, în context deloc poetic: ”le va potopi pe toate”.
Lanțul slăbiciunilor – scurt istoric de capitaluri și (in)competențe
Între CRAB (Compania Regională de Apă Bacău) și Primăria Bacău există un război mai vechi. Municipalitatea băcăuană deține un pachet majoritar al acțiunilor reprezentând 51,35739 % din capitalul social, în timp ce Județul Bacău deține 45,82583 % din capitalul social. Gestionarea serviciilor la nivel regional a fost atribuită CRAB prin înființarea ADIB (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bacău) Asociația are 89 de membrii din care Consiliul Județean Bacău, Municipiile Bacău și Moinești, orașele Buhuși, Slănic Moldova, Dărmănești și Târgu Ocna și 82 de comune. Diferențele de ordin politic și managerial dintre Primăria Bacău și CJ Bacău au grefat mai de fiecare dată scandalurile care au izbucnit în momentele în care municipiul reședință de județ a rămas săptămâni la rând fără apă din cauza problemelor la rețeaua de aducțiune de la Valea Uzului sau a funcționării la parametri insuficienți a instalației numită ”Rezerva de apă”. Deși consideră că ar avea dreptul să-și numească manageri la conducerea CRAB, Municipalitatea băcăuană nu a reușit să-și impună proprii oameni, iar CRAB a refuzat să preia ”Rezerva de apă” în urma votului din Consiliul Local Bacău, situație care a dus și la demisia/demiterea fostei directoare, Nina Chiper. Amestecate au rămas și în continuare lucrurile în gospodărirea aceasta comună a serviciilor de apă și canalizare, majoritarul fiind de multe ori minoritar, iar minoritarul-majoritar legat de deciziile din CL Bacău, for legislativ împărțit la rândul lui în grupe de consilieri care au exprimat opinii divergente în funcție de bursa politică a momentului și în dezacord cu politica administrativă a Executivului.
Cine trage cu arcul în nori?
Cum spuneam mai sus, aversa care a lovit municipiul Bacău în urmă cu aproape o lună, a scos din nou scheleții din dulap și a ascuțit săbiile. E drept că aproape într-o tăcere apăsătoare de această dată, semn că nici unul dintre actori nu se simte confortabil când se trage cu arcul în nori.
CRAB acuză Municipalitatea de efectuarea unor lucrări care au dus la înfundarea gurilor de scurgere cu diverse materiale de construcții (bitum în special), precum și astuparea totală a unor gaighere prin turnarea straturilor de asflat fix peste acestea, în timp Municipalitatea anunță, prin primarul Lucian Stanciu Viziteu, că a achiziționat servicii de verificare a rețelei: ” Peste 40 dintre aceste guri de scurgere le vom verifica deși ar fi fost treaba gestionarului rețelei de apă să o facă” (CRAB n.r.).
Punctual, la cauzele inundațiilor care s-au produs în zona de Nord a localității, într-o adresă remisă TELE 1, compania de apă arată că ”precipitațiile abundente 100-120l/mp au fost cauza supralicitării rețelei publice de canalizare”.
În ecuație intervine acum cel de al treilea element: locuitorii.
Ce mai aruncă băcăuanii în canalizări?
Astfel, două guri de canalizare, aflate în zona sensului giratoriu Aprodul Purice-Prelungirea Bradului (zona Don Bosco spre Selgros) au avut nevoie de decolmatări în câteva reprize, de vineri 4 octombrie până luni 7 octombrie 2024. Colmatările au fost cauzate de existența în spațiul de aproximativ 50 de metri dintre cele două guri de canalizare a următoarelor obiecte: bucăți de tablă de dimensiuni între 30 și aproximativ 1000 cm (două bucăți scoase pe rând, dar provenind cel mai probabil dintr-un trunchi comun), cantități mari de șervețele și alte materiale din fibră și material textil care efectiv au înfundat canalele prin formarea a ceea ce în termeni neacademici se numește ”dop”. De altfel, lucrătorii CRAB ne-au pus la dispoziție o serie de fotografii care, în afară de materialele foto/video pe care le-am înregistrat noi, arată o reală problemă la capitolul educație civică. O să vă lăsăm și posibilitatea de a ”admira” aceste fotografii, cu recomandarea să nu o faceți în timpul sau după ce ați servit micul-dejun, prânzul sau cina.
Hai acționarii, hai băieții!
CRAB
La noi mai totul se pare că funcționează pe bază de sesizări. ”Sesizezi, deci exiști”, pare să fie sloganul după care se ghidează CRAB. Problema este că atunci când se ajunge la sesizare, problema este deja acolo! Noi propunem sloganul ”Verific, deci exist”. Adică o verificare regulată, după un grafic bine stabilit, transparent, al rețelelor de canalizare. Transparent înseamnă ceva mai mult în accepțiunea noastră decât ”a fost o echipă și a desfăcut capacul de la gaigher”. Din discuțiile oficiale și semioficiale purtate cu actualul manager Doru Constantin reiese că ”Regionala” nu are suficienți lucrători și nu are voie să angajeze decât în limita impusă de o deja cunoscută ordonanță. Pe de altă parte, după adrese și telefoane, CRAB-ul și-a mișcat efectivul și a reușit în zona menționată ”performanța” de a curăța (sperăm temeinic) canalul dintre cele două gaighere menționate de la intersecția Aprodul Purice – Prelungirea Bradului. Deci se poate. Nu este cazul de desfăcut șampania pentru că aceasta este fișa postului. Dar, poate fi, cum ziceau tovarășii pe vremuri, ”o cotitură în muncă”.
Cu o cifră de afaceri de 108,974,391 lei și un profit de 5,062,178, situație declarată la data de 31.12.2023, CRAB a înregistrat un profit procentual de 465 la sută în comparație cu raportarea din anul precedent. La capitolul angajați, creșterea este de 1 la sută, compania având în prezent un număr de 641 de contracte individuale de muncă (dintre care unii chiar specialiști buni).
Municipiul Bacău
Nu este însă suficient nici ca Primăria să nu controleze modul cum firmele executante își fac treaba în zonele marcate cu gaighere. Nu mai există banala ”recepție” a lucrărilor? Aici propunem sloganul ”Recepționez corect, deci exist”. Deși ar putea fi în dezacord cu gândirea carteziană a parcărilor.
Ai noștri, ca brazii!
Critici la adresa altora, și pe drept de cele mai multe ori cu instituțiile și autoritățile publice, ai noștri mai aruncă și ei, când nu-i vede nimeni, un șervețel, un chiștoc pe stradă. Pe stradă devine de-a dreptul riscant cu atâtea camere de bord, dar în intimitatea căminului, cine să te vadă, cine să te sancționeze? La ceas de mare sinceritate, românul mai are o tresărire: ”am aruncat și eu un șervețel, chiar de la ăla să se înfunde?” Uite că banalul șervețel, în special ăla numit ”umed”, este un obiect care nu are ce căuta în vasul de toaletă, vas care pe principiul, incredibil, nu?, al vaselor comunicante face legătura cu banala canalizare ce refulează când ți-e lumea mai dragă! Gândiți-vă însă că 4-5000 de locatari aruncă câte, doar câte un șervețel!, în fiecare zi. Unul.
Politica care este
Deasupra unor cauze obiective și subiective, a unor greșeli intenționate sau nu, se află și politizarea efectivă a instituțiilor. Războaiele politice, alianțele și mezalianțele care se tot încâlcesc și se descâlcesc în funcție de capricii și calcule cinice, transformă chiar și cele mai bune inițiative în polițe pe care, în cele din urmă, le plătesc cetățenii! Sau oamenii de afaceri care de multe ori ar proceda din disperare la a rezolva o problemă stringentă, dar legea nu le permite să acționeze în locul și pe domeniul public al celui îndritruit să o facă. Spre final de an electoral sunt de așteptat promisiuni și săgeți, fulgere și paratrăsnete.
Dincolo de retorică, așteptăm, cât mai curând punctele de vedere ale specialiștilor de la CRAB, situația rezultatelor care reies din verificările anunțate de Primărie, și, desigur, opiniile cititorilor. Și, în cele din urmă, să nu mai trăim cu frica în sân de fiecare dată când o ploicică mai serioasă ne arată că ”Dumenezeu ne dă, dar nu ne bagă în traistă”, mai ales că situația din nordul municipiului Bacău este o imaginea în miniatură a situației existente la nivelul întregului oraș.
P.s. Acesta este un articol care deschide și nu închide un subiect! Presimțirea este că vom reveni.
