editorial
Seria de atacuri criminale care s-au petrecut în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială si Protectia Copilului Bacau Bacău, începând cu incendierea autoturismului directorului general, nu reprezintă altceva decât roadele pe care sistemul ticăloșit l-a cultivat zeci de ani în cadul unei instituții.
Episoadele par desprinse din filmele cu gangsteri care trimit avertismente, care au ca subiect reglări de conturi și capete de găini aruncate pe preșul din fața ușii. Păi de ce DGAPSC, ne-am întreba? Nu se ocupă ei de copii, de servicii sociale? Nu ar trebui să fie cu partea aia luminoasă a vieții, caritate, altruism, etc?
Păi da, dar serviciile sociale înseamnă angajați, foarte mulți angajați, mai înseamnă hrană, transport, cheltuieli cu diverși furnizori. Înseamnă bani, mulți bani. Și un fel de jemanfișism, un sentiment al impunității cultivat de fostele conduceri din ultimii 20 de ani, un DGAPSC al afacerilor și gheșefturilor de tot felul. De aici și reacția față de ceea ce o grupare poate percepe ca fiind nu o încercare de restructurare și eficientizare, ci ca pe una de atac personal la privilegii care păreau imuabile.
Dispariția unor sinceruri, faptul că se intenționează externalizarea mai multor servicii —inclusiv a bucătăriei, trebuie să-i fi înnebunit pe cei care au condus direct și au sperat să conducă prin foștii subalterni (vinovații ar ar trebui căutați mai bine printre liderii sindicatelor și minisindicatelor de acolo!) o instituție mamut pentru care Consiliul Județean cheltuia enorm numai cu salarizările ((80 % din buget) celor peste 1700 de angajați, câți erau trecuți pe statul de plată până la debutul noilor modificări. Era clar că nicio instituție ordonatoare de credite nu mai putea continua așa pentru că altfel ar fi însemnat să se trezească, din nou, în Piața Tricolorului cu salariații pe care nu i-ar mai fi putut plăti, iar blocajul unei astfel de instituții (drepturi salariale, contribuții la stat, etc) ar fi însemnat complicații aproape insurmontabile. Merită amintit, ca modus operandi, faptul că în plină pandemie —anul 2020— în timp ce salariații protestau în fața Prefecturii, DGAPSC achiziționa autoturisme în valoare de peste 600 000 lei, scandalul neprimirii lefurilor ajungea pe masa Guvernului, iar fosta directoare obligată să demisioneze în urma unei condamnări definitive! (vezi aici).
După modelul președintelui Consiliului Județean, liberalul Ilie Bolojan, s-a inițiat un proiect de comasarea a unor centre care, firesc, duc la reduceri de personal și, așa cum spuneam, la externalizarea serviciilor, ceea ce a declanșat o reacție în lanț a grupului care își construise un DGAPSC paralel. Este, cred, sintagma potrivită, parafrazându-l pe fostul șef al PSD, Liviu Dragnea, care tocmai în angajările fictive de la o astfel de instituție și-a găsit Bacăul!
Acest DGAPSC paralel devenise un centru de prozeliți fanatizați care se încolonau disciplinat la mitingurile PSD, iar fanatizara acestora devenită atât de radicală a scăpat la un moment dat de sub control și, astăzi, se întoarce împotriva celor care au cauționat-o ani în șir. În fond polițiștii nici nu ar trebui să caute prea departe. Din păcate, oamenii legii nu pot face decât un singur lucru: să-i identifice și să-i trimită în fața instanței pe autorii fizici ai incendierilor! Autorii morali, cei care în inconștiența lor au semănat semințele urii și ale răzbunării, vor lucra bine mersi la alt proiect politic care în viziunea trumpanzeilor contemporani înseamnă doar un Stat ideologic devenit valoarea supremă care ”colorează” instituțiile sale de la stânga la dreapta, de sus în jos.
