Deputatul Cătălina Ciofu a anunțat primele impresii după ce a ascultat, ieri,04.04.2022, în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, alocuţiunea preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski
„Chiar şi acum, după ce peste impresiile din seara de ieri a trecut o noapte şi o dimineaţă, încă mă încearcă o avalanşă de sentimente în care orice om care încă mai are o fărâmă de suflet ar avea reale dificultăţi în a se pune ordine.
În primul rând, nu îmi pot scoate din minte imaginile dincolo de cuvinte din Bucha. Deşi nu am uitat imaginile similare care, în anii 90, mi-au marcat tinereţea, imagini la fel de cumplite din Srebrenica, Gorazde, Sarajevo sau Kosovo, nu am crezut (sau, mai degrabă, sufletul meu a refuzat să creadă, chiar dacă mintea îmi şoptea, din când în când, că sunt naivă) că astfel de imagini se mai pot vedea astăzi, în anul 2022, şi pe un continent european care părea să fi depăşit etapa istorică în care violenţa era considerată justificată.
Am crezut că nu voi mai vedea niciodată civili masacraţi şi îngropaţi la repezeală în gropi comune.
Am crezut că execuţiile în stitlul NKVD, cu un glonte tras din spate, în ceafă, sunt şi vor rămâne în paginile cărţilor de istorie. Din păcate, de când Rusia a invadat Ucraina, toate acestea au ieşit ca un torent nestăvilit din amintirile şi din cărţile noastre şi dau năvală peste noi în pasul bocancilor ruseşti şi în huruitul sacadat al şenilelor de tancuri.
Nu am cuvinte să-mi exprim indignarea!Aşa cum nu am cuvinte să îmi exprim nici indignarea faţă de atitudinea impardonabilă a unora dintre cei pe care cu regret sunt nevoită să îi numesc „colegi” de Parlament. În timp ce reprezentanţii tuturor partidelor neextremiste, fie ele la putere sau în opoziţie, au ascultat cu respect şi compasiune discursul preşedintelui Zelenski, reprezentanţii AUR şi parlamentarii neafiliaţi de aceeaşi orientare au ales să arate, prin tot felul de gesturi, dezaprobarea faţă de acest moment solemn şi susţinerea (implicită sau explicită) faţă de regimul Putin.
Doamna senator Șoşoacă a părăsit sala exact îm momentul discursului preşedintelui Ucrainei, şi a făcut-o în mod ostentativ, prin spatele prezidiului, astfel încăt gestul său incalificabil să fie surprins de toate camerele de filmat. Domnul deputat Simion a petrecut cea mai mare parte a discursului în picioare, fără căşti în urechi (dovadă a faptului că nu era câtuşi de puţin interesat nici măcar de ceea ce preşedintele Zelenski spunea despre fraţii noştri din Moldova, pe care în mod ipocrit pretinde că îi susţine), cu spatele la monitor şi făcând live-uri stupide, lipsite de orice sens, prin sală.
Domnul deputat Lasca s-a înfăşurat, numai dumnealui ştie de ce, într-un drapel naţional. Iar ceilalţi membri ai partidului Rusiei în România, AUR, chiar dacă nu s-au manifestat la fel de pregnant, schimbau între ei comentarii pe care bunul simţ mă împiedică să le reproduc în faţa dumneavoastră.
Nu am putut să nu mă întreb ce poate sta la baza unei astfel de atitudini. Și răspunsul cred că poate ţine numai de frustrare.Frustrare legată de faptul că, de la aderările la NATO şi UE, România este în cea mai bună situaţie de securitate din istoria ei.
Practic, în întreaga noastră istorie, aproape fiecare generaţie a fost nevoită să reconstruiască ceea ce generaţia anterioară clădise cu trudă şi devotament, dar se pierdea, apoi, din cauza unui crud, inuman şi inutil război. În acest fel, tot ce am făcut noi, de-a lungul istoriei, a fost să o luăm de la capăt. Nu am putut clădi niciodată în mod durabil, pentru că tot ce clădeam era, ulterior, distrus. Tot ce reuşeam să acumulăm era risipit. Tot ce îndrăzneam să visăm era strivit sub copitele cailor unui invadator, de obicei din Răsărit.
Astăzi, pentru prima dată, nu mai trebuie să facem asta. Astăzi, pentru prima dată, ne putem gândi la viitor. La un viitor sigur şi paşnic, în care nicio hoardă mongolă nu îndrăzneşte să ne calce în picioare, pentru că apartenenţa la NATO ne apără. Pentru că în spatele nostru stau capacităţile militare, industriale, economice şi demografice fără precedent a celorlalte 29 state ale Alianţei Nord-Altantice!
Cui nu îi convine acest lucru? Cine vrea să schimbe asta? Frustrare legată de faptul că Uniunea Europeană creează un climat în care factorii de producţie circulă liber iar prosperitatea se distribuie. Frustrare legată de faptul că mirajul Europei îndepărtează românii de ceea ce ar trebui să fie mirajul Estului, dacă Estul nu ar aduce numai sărăcie, subdezvoltare şi dictatură.Și, mai ales, frustrare legată de faptul că Uniunea Europeană reprezintă, înainte de toate, o comunitate de valori.
O comunitate în care munca, cinstea şi corectitudinea sunt răsplătite. O comunitate care, indiferent ce doresc aceşti colegi, nu ne permite să ne întoarcem la România dominată de interlopi şi de hoţie a anilor 90-2000, în care mulţi dintre cei care comentau agresiv în timpul discursului preşedintelui Ucrainei se simţeau, nu întâmplător, ca peştele…în apă, desigur. Doar nu m-aş putea gândi la altceva.
Această Românie europeană şi euroatlantică e România pe care Partidul Naţional Liberal o promovează. E România la crearea căreia PNL a contribuit decisiv şi România în care PNL doreşte să poată creşte copiii noştri.
Dumneavoastră sunteţi, însă, cei care alegeţi. Doriţi o Românie sigură, prosperă, în care vă puteţi practica jobul sau administra afacerea fără să plătiţi taxă de protecţie unui interlop? Aceasta este România pe care v-o propune Partidul Naţional Liberal. Doriţi o Românie a oligarhilor, o Românie săracă, tristă şi mereu înfricoşată? O Românie gri din care v-aţi dori ca măcar copiii voştri să scape, aşa cum copiii ruşilor care îşi permit asta scapă din Rusia?
Aceasta e România pe care v-o propune AUR. O Românie asemenea Rusiei, în care nici privilegiaţii sistemului nu îşi doresc să trăiască!
În ceea ce mă priveşte ştiu ce îmi doresc, şi am convingerea că sunteţi în asentimentul meu, iar asta mă motivează să lupt în fiecare zi pentru o Românie sigură, prosperă şi prietenoasă cu toţi locuitorii săi, alături de colegii mei din Partidul Naţional Liberal!, a declarat Cătălina Ciofu.