Una dintre cele mai interesante caracteristici ale unui partid nou este numărul mare de persoane dezabuzate. Ai senzația că nu trece săptămâna și mai apar doi-trei care devin franctirori, ambuscaderi de ocazie, pamfletari mânioși — idee aproape veselă la un partid care a fost mare înainte să fie mic și viceversa!
Toți dezabuzații ăștia vin, ca și cel pe care-l frig pe grătarul stins, tot din societatea civilă. Adică or fi fost ceva partizani ai furiei Patriotului Naționale, ca noi toți la un moment dat. Cum se întâmplă de cele mai multe ori, revoluția și revolta populară nu îi poate asigura pe toți cu sinecuri și cabinete. Boborul, ca orice bobor, este uneori teribil de ingrat! Nu știu cum, dar se pare că nu are în catastifele sale loc pentru toți vajnicii răzeși. O fi bine, o fi rău, habar nu am!
Înclin să cred, totuși, că în înțelepciunea sa gregară, ceva operează și în acest aparent amorfism antropologic. Reacția frustă a unor foști useriști face teoria foarte agreabilă. Abia așteaptă buclucașii de ocazie să prindă vreun fost partizan de idei și să mi ți-l ia la întrebări: ”Da cât câștigă?”, ”Ce a votat la alegerile interne”, etc, chestii care probabil se predau la cursul motivațional progresist. A, ca paranteză mi s-a atras atenția că progresiști se declară doar cei de la PSD! USR este el de centru dreapta, deci cumva liberal! Fie cum zic ei!
Toți ăia care nu au reușit să facă vreo brânză în USR sunt demni de milă. Păi dacă nici în USR, unde? Adică era minunat dacă erați pe funcție din partea lor, a salvatorilor, altfel fum și pucioasă? Vreo sinecură compensatorie ar fi ok? Ceva mic, acolo, un secretariat de stat, vreun director pe la vreo instituție? Că doar nu s-o face gaură în cer! Că, deh, toți suntem de la fevruarie, coane!
Culmea este că acest Cernic nu este mai șmecher ca voi. Cred că abia aici v-ați fript. Este chiar cumva naiv. Nici el nu cred că se aștepta să fie senator. Dar voi, prin hate-ul ăsta, ne arătați că, probabil, tocmai de unul ca el este nevoie. Vouă vi s-ar fi cuvenit. Ați fi fost prea cumsecade. Pe linie. Uite că democrația mai dă și rateuri. Fiind produsul vostru mă aștept să-l detestați în continuare. Abia asta s-ar numi cu adevărat perseverență.
