Eșecul echipei mangeriale a PSD este evident, o dovedește însăși conferința președintelui Consiliului Județean. O mizanscenă care, culmea, îngroașă tușele deja trasate: RAGC, DGAPSC…
Mă rog, dacă ar fi fost după mine nu aș fi făcut nicio conferință. A vorbi mult despre nimic trebuie să fie în primul rând o artă. Chestiunile de fapt sunt foarte simple. Încerând să se adune pentru 2024, managerii PSD și-au dat seama că au de executat operațiunea ”deminarea”. Dacă vă amintiți, în războiul din fosta Iugoslavie, au fost necesari ani buni pentru ca drumurile să redevină practicabile după ce, metru cu metru, au fost ”garnisite” cu mine antipersonal. Blestemul a căzut însă chiar pe cei care plantaseră într-o veselie mașinării ucigașe pe căile de acces pe care aveau ulterior să le revendice.
Păstrând proporțiile, cam asta fac și tehnicienii de la PSD. După ce au ”minat” instituțiile publice cu aventurieri, cu afaceriști mărunți care au înțeles că grație unui partid poți arde etapele (se poate citi și agapele), băieții se tem să nu le bubuie petarda în față.
Este mai mult decât înduioșător să plângi de mila unei companii pe care ai avut-o în subordine, ca partid, zeci de ani. Zeci de milioane de euro prăpădiți cu emfază, dosarul Nelu Iordache, cel care, culmea, se pregătea să fugă din țară cu un avion low-cost… Dar nici DGAPSC, nici Aeroportul ”Internațional” Torino Gaudeamus, nici Spitalul, nu au fost administrate de noi. Au avut manageri, oameni plătiți din bani publici și încă plătiți foarte bine. Pe noi nu cred că ne interesează dacă Oana Chelaru mai e în grațiile lui Dragoș Benea sau când acesta și-a băut ultima cafea cu șeful spionilor, Gabriel Vlase. E ceva timp, dar despre asta cu altă ocazie.
Obstinația cu care social democrații de pe Bistrița se agață de orice face, și face bine, Dorinel Umbrărescu, le arată de fapt adevărata frustrare. Nu au un proiect major, cam toate le pârâie din încheieturi, au nevoie de ceva. Este posibil ca unii să nu sesizat că Umbrărescu de astăzi nu mai este constructorul de pe vremea lui Hrebenciuc. Problema lor este că acest veritabil antreprenor stă de vorbă cu orice premier, la orice oră, nu are nevoie de ”ambasadori”. Mai mult, de când România a devenit un adevărat flanc NATO, infrastructura nu mai poate fi o joacă de-a contestațiile. Umbrărescu nu mai are nevoie de umbre. Nici Dedeman, alt jucător major pe care l-ar fi vrut unii trecut în cv sau, mă rog, la brelocul politicii…
Rămân la ideea pe care am exprimat-o prin vară sau toamnă, când au avut loc alegerile cu unici candidați la PSD Bacău, că lui Ivancea i-a ieșit cu câteva voturi mai mult decât lui Benea.
