𝘚𝘦𝘣𝘪 Ș𝘶𝘧𝘢𝘳𝘪𝘶
”Înțeleg faptul că acest anunț produce deja multă bucurie în rândul adversarilor mei politici. Orice speculație pe marginea acestui subiect denotă doar dorința unora de a câștiga fără merit puncte electorale. Este sub demnitatea unui om să exploateze o astfel de problemă, doar pentru faptul că suntem în campanie electorală”. Fraza aceasta prin care primarul Cosmin Necula a anunțat că intră în autoizolare spune cam totul despre mentalitățile politicienilor. Mai ales dacă este vorba de evenimente legate de campania electorală. Au ajuns politicienii noștri să spere în adâncul inimii lor că poate-poate o da Covidul peste vreun adversar și-l va scoate din joc. În loc să-l vezi și să-l dorești pe rivalul politic sănătos, față către față, în carne și oase, pentru o dezbatere, deja, pe la colțuri, cu bucurie nereținută, parvin exclamații: ”ce fain!”, ”așa îi trebuie!”, etc. De data aceasta mesajul lui Cosmin Necula este cel corect. S-a autoizolat și, probabil, va avea mai mult timp de Facebook. N-aș paria însă că, deși am fost vădit ironic, asta este neapărat o veste bună pentru ceilalți competitori la Primăria Bacău. Ținând cont de modul cum stau lucrurile în viața reală politică, s-ar putea ca Necula să aibă satisfacția să câștige până și din izolare, victimizat inclusiv de maniera perfect băștinașă, aia cu capra vecinului. Se pare că devine deja aproape o certitudine că nu vom avea nici de această dată o dezbatere electorală în adevăratul sens. Acum 10-15 ani am avut ocazia să găzduiesc câteva dezbateri interesante. Fie că erau doi, trei, sau patru competitori (de regulă doi), aveam ocazia să asist, odată cu mine și cei care ne priveau, la un schimb de idei, așa minimal cum era el. Au fost multe momente pe care, pe baza arhivelor pe care încă le mai am, o să le fac cunoscute la un moment dat. Una dintre ele este legată chiar de Cosmin Necula și fostul deputat PDL Adrian Popescu, în 2012, dar voi reveni pentru că nu este subiectul acestui articol. Dezbaterea electorală, specie aproape dispărută în peisajul public de la noi, rămâne însă una dintre cele mai interesante ”dueluri” bărbătești pe care cultura civică și politică le-a propus ca formă de cuantificare a celor care au pretenția de a conduce destinele unei comunități. Desigur, până la rezultatul obiectiv, ăla negru pe alb de pe data de 27 septembrie 20 20, ne rămân măsurătorile. Fiecare tabără a invocat, după interes, ce i s-a părut a fi avantajos pentru ”alesul” grupului. Nimic greșit aici. E firesc. Specialiștii spun că aparatul iluzoriu e singurul care funcționează la capacitate maximă, iar fără de el ne-ar fi imposibil să trecem pragul unei zile. De altfel, într-o lume a subiectivismelor, într-un triunghi dreptunghic traseistic în care cateta se confundă cu ipotenuza și invers, ce este valabil astăzi, mâine va fi aberant. Și, evident, viceversa! Cu toate acestea există o realitate pe care nici cel mai subiectiv nu o poate ignora: Cu dezbatere sau fără, un candidat care s-a rugat la toți sfinții neomarxisti din stânga sau din dreapta, tot pe locul trei se află în sondaje. Pe locul trei în sondajul lui, ăla manu propriu, și exact cu același scor, în aceeași ierarhie, în sondajul lui Necula!
