comunicat de presă
Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet, a participat ieri la Conferința regională “România redevine verde – trei pași fără întoarcere/Un nou Cod Silvic, o campanie de împădurire fără precedent, o strategie de digitalizare”, care a avut loc la București.
Discuțiile, dezbaterile și prezentările conferinței regionale s-au axat pe expunerea clară a legislației elaborate prin PNRR, respectiv Strategia Națională pentru Păduri 2030 și Codul Silvic și expunerea oportunităților rezultate din acțiunile de împădurire la nivel național prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conferinta regională a fost organizată pe trei teme de discuție: Noul Cod Silvic, Impăduririle PNRR și Digitalizare PNRR.
Alături de ministrul mediului, apelor și pădurilor, la eveniment au participat Ionuț-Sorin Banciu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, prof. dr. Bogdan Popa, Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea Silvicultură și Exploatări Forestiere, membru în grupul de lucru al Noului Cod Silvic, conf. univ. dr. ing. Liviu Nichiforel, prodecan al Universității „Ștefan Cel Mare”, din Suceava, membru în grupul de lucru al Noului Cod Silvic, prof. univ. dr. Laura Bouriaud, director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat, Universitatea „Ștefan Cel Mare” din Suceava, membru în grupul de lucru al Noului Cod Silvic, asist. univ. dr. Cristian Mihai Enescu, lector la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, dr. ing. Olivier Bouriaud, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava – Facultatea de Silvicultură, Dan Popescu, șef Ocolul Silvic Renașterea Pădurii, Gabriel Oltean, consilier al ministrului mediului, apelor și Pâpădurilor, Ion Spiridon, primar comuna Urzica, jud. Olt, Bogdan Chiripuci, manager Politici și Programe pentru Agricultură în echipa Clubului Fermierilor Români, Ion Nedelcu, inginer de cercetare Agenția Spațială Română (ROSA), Antonie Marius-Cristian, primarul comunei Daneți, Jud. Dolj, reprezentanți ai proprietarilor de terenuri, societăți comerciale care prestează servicii de împăduriri, reprezentanți ai industriei forestiere, ai asociațiilor profesioniștilor din silvicultură, reprezentanți ai UAT-urilor din regiunile deficitare în suprafețe împădurite, reprezentanți ai Gărzilor Forestiere din teritoriu, ai Gărzii Forestiere Naționale, ai Direcțiilor Silvice din regiunea de Sud, reprezentanți ai RNP-Romsilva, ONG-uri, reprezentanți ai mediului academic. Conferința regională a fost moderată de jurnalistul Adrian Ursu.
Ministrul Mircea Fechet a detaliat, în cadrul conferinței, măsurile care se pregătresc în Noul Cod Silvic, pentru a lupta cu fenomenul tăierilor ilegale și a explicat că proiectul Noului Cod Silvic a fost pus în consultare publică:
„Eu cred că ministerele vor aviza foarte repede acest proiect de lege (Noul Cod Silvic). În prima şedinţă de guvern, de îndată ce am cele 17 semnături pe ultima pagină, voi intra cu acest Cod Silvic şi el va fi transmis de urgenţă Parlamentului spre adoptare. Sper să fie adoptat foarte repede de cele două Camere. Voi merge personal la fiecare comisie unde se va dezbate proiectul. Voi participa la comisiile de fond, precum şi la cele de aviz. Una dintre cele mai importante propuneri ale Noului Cod Silvic (interzicerea tăierii la ras). Dacă astăzi, doar pe aproximativ 10% din pădurile României sunt interzise aceste tăieri, respectiv în parcurile naţionale, odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ extindem suprafaţa unde sunt interzise aceste tăieri la ras în aproape jumătate din fondul forestier. Pe lângă parcurile naţionale vom adăuga parcurile naturale, vom adăuga toate siturile Natura 2000, ceea ce ne duce la un procent mai mare de 40%, lucru care, în opinia mea şi în opinia specialiştilor în silvicultură, va fi benefică. Tăierea la ras e un tip de procedură silvică dovedită a nu fi cea mai potrivită”.
Câteva dintre propunerile acestui Cod Silvic sunt legate de prezența camerelor de supraveghere care vor acționa precum camerele de rovinietă și care vor fi amplasate pe sute de drumuri forestiere, posibilitatea tuturor cetățenilor de a se plimba liber prin pădure și confiscarea mașinii de transport a lemnelor, în cazul în care a fost depășită limita de exploatare declarată.
„Pentru a rezolva problema procedurii de evaluare de mediu pentru proprietarii de păduri, am propus o soluţie a unor planuri regionale, nişte planuri la nivelul regiunilor istorice ale României, care să fie nişte planuri strategice, vizionare. Vom elabora aceste planuri regionale, vom face aceste proceduri la un nivel superior, vom face evaluarea impactului asupra tuturor acestor specii, habitate, impactul lucrărilor care se desfăşoară anumite regiuni istorice şi vom simplifica, practice, pentru proprietarul de pădure, pentru administrator, această procedură. Atunci, proprietarul de pădure sau deţinătorul care are 100 de hectare, 1.000 de hectare, parcurge nişte proceduri administrative, birocratice mai simple, mai rapide, pentru că un plan local va trebui să fie corelat cu cel regional şi atunci ne aliniem şi noi la un sistem european în care aşa se procedează cu evaluările de mediu”, a subliniat secretarul de stat Ionuţ-Sorin Banciu.
„A fost un proces îndelungat și dificil, în care mediul universitar a trecut dintr-o poziție reactivă, într-o poziție proactivă. Din 2018, toți am hotărât că trebuie să facem un pas înainte. A urmat o colaborare care s-a declanșat în 2020-2021 cu ministerul, care a conținut o campanie de colectare a opțiunilor strategice pentru viitor și care a continuat cu elaborarea strategiilor din România, care, iată, se încheie cu un proiect de Cod Silvic. Ne bucurăm tare mult că ne uităm la forma finală și observăm că mai mult de 90% din ceea ce am propus noi s-a păstrat în Codul Silvic“, a declarat prof. dr. Bogdan Popa, din cadrul Facultății de Silvicultură a Universității Transilvania din Brașov.
„Nu vă puteți imagina cât este de greu să faci legislație, să editezi o normă juridică, care să stea în picioare în fața unui sistem întreg. Cu pădurea nu se pot face experimente, pentru că vor plăti generațiile viitoare. Acesta nu este un motiv pentru renunțarea la inovație. În Codul Silvic găsiți mecanismele necesare pentru a merge în cel puțin câteva direcții inovative. Știm prea bine că, în ultimii ani, furtul de masă lemnoasă începe încet-încet să aparțină trecutului. Aș vrea să rețineți că nicio politică publică nu se poate face fără informație. Știm prea bine cât de mult rău a cauzat României faptul că nu am avut un sistem informațional legat de sectorul silvic, care să răspundă așteptărilor societății. Codul Silvic ne promite că normele tehnice vor fi modificate, pentru a include referiri clare la ceea ce înseamnă adaptarea la schimbările climatice”, a subliniat prof.univ.dr. Laura Bouriaud, director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat, Universitatea „Ștefan cel Mare Suceava”.
Direcția Comunicare
